Târgu Lăpuș

Târgu Lăpuș este un oraș din județul Maramureș, Transilvania, România, situat în Depresiunea Lăpușului, la contactul cu Munții Țibleș, pe valea râului Lăpuș. Atestat documentar din 1291 sub numele de Lăpușul Unguresc, orașul s-a dezvoltat ca centru comercial, cultural și folcloric al Țării Lăpușului, devenind municipiu în 1968. Cu o populație de 11.163 locuitori (2021) și o suprafață de 247,35 km², Târgu Lăpuș administrează 13 sate dispuse radial: Boiereni, Borcut, Cufoaia, Dămăcușeni, Dobricu Lăpușului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia și Stoiceni.

Date Geografice

Relief

Orașul se află în partea de nord-vest a Depresiunii Transilvaniei, în zona Depresiunii Lăpușului, la contactul cu Munții Țibleș. Râul Lăpuș traversază localitatea, formând bazinul superior al râului care dă numele întregii zone etnografice — Țara Lăpușului. Relieful este predominant colinar, cu alțițiuni între 300–550 m, trecând treptat la munți în partea de sud-est. Defileul Lăpușului (Cheile Lăpușului), o arie protejată de 25 ha, începe din localitatea Răzoare și se îndreaptă pe 28 km până la apropierea Remecioarei, oferind peisaje spectaculoase cu văi stâncoase și meandre ale râului.

Climă

Clima este continentală umedă cu veră temperată (clasificarea Köppen: Dfb). Iernile sunt reci și zăpada, cu temperatură medie iernară sub 0°C, în timp ce vările sunt calde dar nu toride, cu temperaturi medii lunare sub 22°C. Precipitațiile sunt repartizate relativ uniform pe parcursul anului, cu un maxim văratic. Amplitudinea termică anuală este mare, specifică zonele interioare de la estul Carpaților.

Populație și demografie

Conform recensământului din 2021, populația orașului se ridică la 11.163 locuitori, în scădere față de 11.744 în 2011. Structura etnică: români 77,79%, maghiari 9,53%, romi 1,04%, necunoscuță 11,57%. Structura confesională: ortodocși 66,17%, reformați 9,21%, penticostali 6,81%, greco-catolici 2,59%, romano-catolici 1,9%, necunoscuță 12,26%. În 1930 populația era de 2.378 locuitori, cu o compoziție etnică diversă: 927 unguri, 689 evrei, 678 români, 66 romi, 6 germani, 4 polonezi, 2 armeni.

Istorie

Localitatea este atestată documentar din anul 1291 (posibil Laps), fiind cunoscută vechi sub numele de Lăpușul Unguresc. Numele actual provine din compunerea Târg (oraș mic, de origine slavă) + Lăpuș (brusture/hazelnut). Fiind situată la confluența unor căi de comunicație zonale, a devenit târgul zonei, dezvoltându-se ca centru comercial, cultural și folcloric pentru bazinul superior al râului Lăpuș. În 1622 s-a înființat prima școală din zonă (confesională, reformată), distrusă de tătari în 1657. În 1821 au fost deschise două școli elementare confesionale (românească greco-catolică și maghiară reformată), iar în 1858 a început construirea unei școli cu predare în germană.

În perioada interbelică, Târgu Lăpuș a fost reședința plasei Lăpuș din județul Someș. Ulterior, în anul 1968, localitatea a fost declarată oraș. Un episod tragic a marcat istoria localității: masacrul din 5 decembrie 1918, comemorat prin Monumentul Eroilor (vulturul de pe stemă). Stemă: scut triunghiular cu vultur de argint pe fundal albastru (Monumentul Eroilor), taler de argint pe fundal roșu (simbolul târgului), brâu undat albastru pe fundal de argint (râul Lăpuș), timbrată cu coroană murală cu trei turnuri (rang de oraș).

Obiective turistice

Cheile Lăpușului (Rezervație naturală)

O arie protejată de importanță comunitară (SCI) de 25 ha, ce cuprinde defileul format de râul Lăpuș între localitățile Răzoare și Remecioara, pe o lungime de 28 km. Cheile oferă peisaje spectaculoase cu stânci verticale, meandre, și posibilități de rafting, pescuit sportiv și campare. Rezervație geologică, floristică și faunistică, cu specii rare de plante și animale.

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rogoz

Datând din 1663 (sau 1661), este una dintre bisericile de lemn cele mai vechi și valoroase din Maramureș, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Situată în satul Rogoz (la 8 km de oraș), la nr. 282, are pictură murală originală bine conservată, iconostas de lemn sculptat și arhitectură tipică maramureșeană cu acoperiș dublu în coadă de cerb. Cod LMI: MM-II-m-A-04618.

Mănăstirea Rohia

Înființată în 1923, situată în satul Rohia (la 8 km sud de oraș), pe Dealul Viei la ~550 m altitudine. Legată de numele scriitorului și monahului Nicolae Steinhardt, care a trăit aici câțiva ani. Comprinde biserică de piatră în stil maramureșean, paraclis, catacombe, biblioteca valoroasă, muzeu și chilie de rugăciune. Este un important centru de spiritualitate și pilgrimage, numită uneori „Athosul românesc din Țara Lăpușului”.

Muzeul Florian

Muzeu de sculptură în aer liber, situat la 10 km de Târgu Lăpuș, pe drumul către Cernești. Găzduiește opere de artă plastice realizate în natură, în cadre pitorești. O inițiativă privată postdecembristă care s-a dovedit viabilă și de înaltă valoare artistică, atrăgând vizitatori interesați de arta contemporană integrată în peisaj.

Personalități

Ferenc Benkő (1745–1816) – pastor reformat și mineralog, personalitate europeană a științei, născut la Târgu Lăpuș, autor al lucrărilor de geologie și mineralogie recunoscute internațional.

Gheorghe Velea (1920–1979) – dirijor și profesor, director al Ansamblului de Stat de Cântece și Dansuri al Sfatului Popular Regional Maramureș (1963–1970), fondator al Coralei Prietenii Muzicii (1976), contribuitor major la promovarea folclorului maramureșean.

Valentin Chifor (n. 1939) – critic și istoric literar, doctor în filologie (1977), membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor al numeroase volume de critică și istorie literară, născut și format la Târgu Lăpuș.

Mircea Nechita (n. 1963) – pictor și grafician, născut la Târgu Lăpuș, recunoscut pentru activitatea artistică în artele vizuale, prezent în expoziții naționale și internaționale.